Regiunile de dezvoltare ale Romaniei

Împarţirea pe regiuni de dezvoltare a României
Regiunea de Dezvoltare Nord–Est
Nord-Est: judeţele Iasi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui
Regiunea de dezvoltare Vest a României
Regiunea de dezvoltare Vest a României are în componenţă judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.
Regiunea Centru
Regiunea Centru: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov.
Regiunea Sud-Est
Judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa.
Regiunea Sud Muntenia
Judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman.
Regiunea Ilfov
Bucureşti şi Ilfov.
Regiunea Sud Vest Oltenia
Judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj.


Pentru a realiza o importantă sursă de informaţii despre fermele din România voi organiza în continuare bloguri care să se axeze pe regiunile de dezvoltare ale României. Astfel, voi organiza bloguri sau websiteuri după cum urmează :

1. AgroBest Muntenia va face referire la firmele din agricultură, zootehniei şi agroturismului din Regiunea Sud Munteni şi Regiunea Ilfov. Adresa blogului : agrobestmuntenia.blogspot.com
2. AgroBest Transilvania : va face referire la firmele din agricultură, zootehniei şi agroturismului din Regiunea Nord Vest şi Centru . Adresa blogului : agrobesttransilvania.blogspot.com.

3. AgroBest Banat : va face referire la firmele din agricultură, zootehniei şi agroturismului din Regiunea Vest şi Sud Vest Oltenia .
Adresa blogului : agrobesttransilvania.blogspot.com.

4. AgroBest Moldova : va face referire la firmele din agricultură, zootehniei şi agroturismului din Regiunea Nord Est .
Adresa blogului : agrobestmoldova.blogspot.com.

5. AgroBest Dobrogea : va face referire la firmele din agricultură, zootehniei şi agroturismului din Regiunea Sud Est .
Adresa blogului : agrobestdobrogea.blogspot.com.

FERME ZOOTEHNICE

Ferme din Judetul ARGEŞ

Ferme din Judetul PRAHOVA

Ferme din Judetul DÂMBOVIŢA

Ferme din Judetul CĂLĂRAŞI

Ferme din Judetul IALOMIŢA

Ferme din Judetul TELEORMAN

Ferme din Judetul ILFOV

Ferme din BUCUREŞTI

DIAGNOSTICUL VIABILITĂŢII TEHNICE ŞI ECONOMICE A UNEI EXPLOATAŢII ZOOTEHNICE DURABILE
S.C. FERMA NOVA S.R.L.

1. Date referitoare la biotop (fermă)
a. Aşezare, caracteristici de amplasare (vale, şes, distanţa faţă de cursurile de apă, de drumuri, şosele, cale ferată etc.).
Ferma este amplasată în localiatea Clinceni, Jud. Ilfov, la aproximativ 2 km distanţă de Drumul Naţional 6 Bucureşti-Alexandria şi la aproximativ 3 Km de Şoseaua de Centură a Capitalei.
Curs de apă din apropiere : râul Sabar.
Cale ferată : Domneşti, calea ferată Bucureşti Nord-Giurgiu.
b. Caracteristicile microclimatului :
- specificul constructiv al adăposturilor (orientare, tip, volum...)
Două adăposturi specifice creşterii păsărilor, orientare Est-Vest, construite din beton armat.
- constantele fizice ale microclimatului (temperatură, umiditate...)
Temperatura şi umiditatea, precum şi ceilalţi factori de microclimat (iluminat, curenţi de aer, etc.) din adăposturile de animale sunt cele recomandate în cazul creşterii prepeliţelor, în funcţie de faze şi categorii de păsări.
2. Aprecierea biocenozei
a. Biocenoza fermei
- Inventarirea populaţiilor de animale
Specia de păsări exploatate în cadrul fermei este reprezentată de prepeliţe, respectiv populaţia de prepeliţe de ouă- carne „de Baloteşti” şi populaţia de prepeliţe de carne „Faraon”. În prezent, în cadrul fermei se lucrează la selecţia şi ameliorarea populaţiilor prezente de păsări, urmărindu-se a se obţine prepeliţe specializate în direcţia producţiei de ouă, precum şi obţinerea unui hibrid de carne de prepeliţă.
- Analiza structurii efectivelor (specii, rase, vârstă, sex, stări fiziologice).
Specia : prepeliţe. Rase : Baloteşti, Faraon, Nova M, Nova C, Nova O. Vârstă : majoritar 1-8 luni de ouat.
- Tipuri de exploatare.
Există trei sisteme de exploatare în cadrul fermei : sistemul de creştere a tineretului de prepeliţă la sol pe aşternut permanent (faza I), sistemul de creştere a tineretului de prepeliţă în baterii de creştere speciale şi sistemul de exploatare a prpeliţelor adulte pentru producţia de ouă în baterii speciale.
b. Stabilirea acţiunii fluxului materiei din ecosistem (intrări şi ieşiri).
Intrări în ecosistem : Utilaje tehnologice, materiale furajere (cereale, premixuri, şroturi, enzime etc.), energie umană, echipament tehnologic, energie electrică, combustibil etc.
Ieşiri din ecosistem : ouă de prepeliţă şi carne de prepeliţă.
c. Stabilirea fluxului acţiunii fluxului energetic (solară, convenţională, neconvenţională).
A. Energie activă
1. Consumuri de energie activă directă
1.1. Energie electrică
Sistem de încălzire tineret prepeliţe (eleveuze).
Sistem iluminat tineret prepeliţe şi adulte.
Sistem ventilaţie tineret prepeliţe şi adulte.
Sistem adăpare tineret prepeliţe şi adulte şi folosire apă tehnologică.
Sistem preparare furaje.
Sistem incubaţie şi ecloziune.
Sistem păstrare ouă (instalaţie frigorifică).
Sistem păstrare carne (instalaţie frigorifică).
Consumuri administrative (calculator, iluminare, ventilare, incălzire etc).
1.2. Combustibili (GPL/Benzină)
Mijloace de livrare a produselor
Deplasări administrative.
1.3. Energie umană
Sistem creştere tineret de prepeliţă şi adulte.
Sistem preparare şi administrare a furajelor
Sistem adăpare şi apă tehnologică.
Sistem incubaţie şi ecloziune.
2. Consumuri de energie activă indirectă
2.1. Material biologic
Sistem incubaţie şi ecloziune.
2.2. Lubrifianţi
Mijloace de livrare a produselor.
Deplasări administrative.
2.3. Consumuri de energie pasivă
Mijloace tehnice.
Adăposturile animalelor.
Alte clădiri.
Materiale inerte.
Ambalaje.
Medicamente.
Apă spălări tehnologice.
Materiale diverse.
d. Stabilirea fluxului informaţional.
3. Date tehnologice
a. Stabilirea fluxului tehnologic şi al circulaţiei animalelor
Tineretul de prepeliţă este crescut în două sisteme : în prima fază la sol pe aşternut permanent, iar în a doua fază în baterii de creştere special destinate tineretului de prepeliţă.
Prepeliţele adulte sunt crescute în baterii special destinate prepeliţelor ouătoare.
Fluxul tehnologic la tineret : vid sanitar-- creşterea tineretului la sol –creşterea tineretului în baterii—vid sanitar.
Fluxul tehnologic la adulte : vid sanitar-- creşterea tineretului la sol –creşterea prepeliţelor adulte în baterii—vid sanitar.
- popularea şi depopularea adăposturilor.
La tineret populare se face la vârsta de 1 zi, depopularea la vârsta de 42 zile. La adulte se face transferul la 35 de zile, iar depopularea la vârsta de 275 zile.
- Circuitul femelelor, al tineretului etc.
b. Date referitoare la controlul alimentaţiei.
Furajele sunt preparate în cadrul fermei sub forma nutreţurilor combinate, după reţete proprii ale fermei. Furajele sunt controlate sanitar-veterinar.

c. Date privind controlul reproducţiei.
În cadrul fermei există loturi de păsări de reproducţie cărora li se aplică tehnici moderne de selecţie.

d. Analiza acţiunilor tehnice din fermă (marcări, lotizări etc.).
Nu este cazul. Se face doar în cazul înlocuirii loturilor de reproducţie.
e. Date privind factorul uman din ecosistem (forţa de muncă etc.).
Personalul fermei este format din doi directori generali, un inginer zootehnist, personal administrativ, îngrijitori păsări.
4. Date privind acţiunile sanitar-veterinare
a. Dezinfecţie, carantină, igiena corporală a animalelor etc.
După depopulare, atât la tineret, cât şi la adulte se recurge la efectuarea vidului sanitar (spălarea, curăţarea şi dezinfecţia utilajelor, spălarea, curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia halelor).
b. Date epizootologice (focare etc.).
Nu este cazul.
5. Date privind factorii de exploatare din fermă
a. Natalitatea şi mortalitatea animalelor
b. Parametrii producţiilor (producţiile medii, consumuri specifice etc.).
c. Capacitatea fermei : peste 50.000 de prepeliţe ouătoare. Situaţia actuală : peste 15.000 de prepeliţe ouătoare (în dezvoltare).
Se încadrează în normele prevăzute de literatura de specialitate
6. Analiza situaţiei economico-financiare.
Nu este cazul.
7. Analiza factorilor perturbatori ai echilibrului dinamic al fermei şi măsuri de înlăturare a lor.
Factorii perturbatori sunt : neasigurarea alimentării fermei cu energie electrică, neasigurarea fermei cu materiale furajere la timp, fluctuaţii în forţa de muncă etc. Măsuri de înlăturare a factorilor perturbatori : controlul strict al acestora.
8. Concluzii
S.C. FERMA NOVA S.R.L. este cel mai mare producător şi distribuitor de ouă de prepeliţă la nivel naţional. Ferma este în dezvoltare îi are în vedere şi intrarea pe piaţă cu produsul carne de prepeliţă, după construcţia unui abator specializat în abatorizarea prepeliţelor. Pe lângă aceasta, în cadrul fermei se execută cercetări amănunţite în legătură cu materialul biologic şi caracteristicile productive ale acestuia în colaborare cu cadre didactice de la Facultatea de Zootehnie din cadrul U.Ş.A.M.V. Bucureşti.

9. Recomandări


· Intrarea în contact cu Direcţia pentru Protecţia Resurselor Genetice de la Agenţia pentru Reproducţie şi Ameliorare în Zootehnie pentru asigurarea statutului de fermă de elită.
· Efectuarea de demersuri în verea construirii unui abator specializat în abatorizarea prepeliţelor.
· Mărirea capacităţii productive în vederea satisfacerii cererii mari de ouă de prepeliţă.
· Asigurarea cu furaje a fermei pentru o perioadă de minim 15 zile avans.
· Aplicarea unor măsuri de reducere a consumului de energie electrică şi asigurarea de surse regenerabile de energie, etc.

FERME VEGETALE

Ferme din Judetul ARGEŞ


Ferme din Judetul PRAHOVA


Ferme din judetul IALOMIŢA


Ferme din Judetul CĂLĂRAŞI


Ferme din Judetul GIURGIU


Ferme din Judetul TELEORMAN


Ferme din Judetul ILFOV


Ferme din BUCUREŞTI

AGROTURISM

Pensiuni din Judetul ARGEŞ



Pensiuni din Judetul PRAHOVA



Pensiuni din judetul IALOMIŢA



Pensiuni din Judetul CĂLĂRAŞI



Pensiuni din Judetul GIURGIU



Pensiuni din Judetul TELEORMAN



Pensiuni din Judetul ILFOV



Pensiuni din BUCUREŞTI